Esti Sanatos

Mâncarea, servită și cu o porție de bacterii. Cât de murdare sunt tăvile de la autoserviri


Publicitate

″Ştergem tăvile cu o lavetă” sau “le spălăm, dar nu zilnic!” Astfel sună răspunsul dat de reprezentanţii unor autoserviri, puşi în fața unor teste care arată că vesela lor este contaminată cu germeni.

Practic, clientul care duce tava murdară la masă riscă să primească, pe lângă mâncare, şi o porţie de bacterii.

Aliniate pe blat, cu o hârtie aşezată înăuntru, tăvile aşteaptă clienţi care le poartă spre mese. Rămân, însă, două zone neprotejate. Orice agent patogen de pe marginile tăvii va ajunge pe mâini, apoi pe mâncare, apoi în sistemul digestiv. Folosim teste rapide de sanitaţie, ca să aflăm dacă tăvile au fost igienizate sau nu.

SURSA Pro TV

Simona Rotaru, biolog: “Se merge pe suprafaţa de interes şi se prelevează. Indicat ar fi pe 10 pe 10 centimetri. A rămas galben, înseamnă că suprafaţa este curată.”

În zona de restaurante din mall-uri, vesela e debarasată la comun, dar fiecare local este răspunzător de curăţare.

Angajată mall: “Le ducem acolo undeva în spate şi vine restaurantele şi le ia.”

Reporter: ″Și cine le spală?”

Angajată mall: “Ei, aicea. Fiecare îşi spală tăvile lor. Adică ce să vă spun, nu ştiu!”

Pro TV

Angajată restaurant: “Ieri le-am spălat eu, că le-am găsit la înmuiat. Ieri dimineaţă.”

Reporter: “Dar ieri n-aţi avut niciun client toată ziua?”

Angajată restaurant: “Ba da…”

Testele arată murdărie pe tăvi şi la al doilea local, ales aleatoriu.

Angajată restaurant: “Le ştergem şi atâta tot!”

Reporter: “Dar de spălat, cine le spală?”

Angajată restaurant: “De spălat… cine e în spate.”

Reporter: “Pai le spălaţi sau nu?”

Angajată restaurant: “Le dăm şi cu apă, normal!”

Inspectorii DSP spun că apa fără detergent nu îndepărtează nici resturile, nici bacteriile. Potrivit normelor Ministerului Sănătăţii, spălarea veselei se face separat de zona de preparare a hranei.

ART. 32, ORDINUL M.S. 976 / 1998 precizează că spălarea veselei pentru servire și a vaselor de bucătărie se va face separat, într-un loc anume stabilit și amenajat, unde nu se fac alte operațiuni de preparare; acest loc va fi strict delimitat.

Dr. Stefan Lazar, medic infecțioase: “Concentraţia acestor germeni se prezumă că este mică. Dar un risc potenţial există oricând. E o posibilitate de a transmite o boală diareică acută.”

Cât despre furculiţele şi cuţitele de inox, degeaba sunt bine spălate, dacă fiecare client care nu se spală pe mâini pune mâna murdară pe mai multe tacâmuri, ca să ia unul. Aici de pildă nici n-ar avea unde să se spele, de vreme ce la intrarea în toaletă scrie clar: apă defectă, WC înfundat.

Temperatura la care se spală vasele cu mână este de 35 de grade. Maşina de spălat vase le curată la 70 de grade. Însă efectul este același: îndepărtarea mecanică a grăsimii şi paraziților, ecoli, salmonella, shigella. Altfel spus, ruperea lanţului de transmitere a unei potenţiale toxiinfecţii.