Ești Sănătos

Motivele pentru care bunicii noștri duceau un trai sănătos, fără boli și trăiau mai mult decât oamenii moderni de astăzi

De ce trăiau mai mult şi mai sănătos strămoşii noştri?
1. Stil de viaţă

Strămoşii noştri aveau UN ALT STIL DE VIAŢĂ – unul activ, NU sedentar. Ei MUNCEAU pământul şi lucrau în gospodărie pentru a se autosusţine de-a lungul anului. Aveau o viaţă simplă la ţară – lucratul pământului + culturi agricole, culesul pomilor fructiferi de pe dealuri, avut grijă de animale, făcutul fânului, producere de hrană în propria gospodărie, sau troc pentru a face rost de alte alimente etc. Munca câmpului / pământului / în gospodărie reprezintă un CU TOTUL ALT STIL DE VIAŢĂ faţă de orăşeanul modern de astăzi.

Noi astăzi stăm în nişte blocuri conserve (unii cu privelişte spre alt bloc), fără niciun metru pătrat de pământ la îndemână pentru a-l lucra, fără SPAŢIU pentru a creşte vreun animal etc. Pentru a ne susţine de-a lungul anului, noi avem job-uri. Lucrăm 8 ore pe zi cu fundu’ pe un scaun sau ce mai facem pentru a primi un salariu de mizerie şi a ne trăi vieţile de sclavi muncitori mai departe.

Din modul ăsta de viaţă se nasc primele diferenţe între strămoşii noştri şi noi. Ei trăiau sănătos BIOLOGIC. Îşi puneam corpul la muncă, îl foloseau zi de zi. În acest mod, corpul se menţinea VIU, tânăr, funcţional, fără boli. Prin simplul fapt că era pus la lucru. Noi astăzi suntem SEDENTARI. Corpul nostru este o “plantă de apartament” incapabilă fizic să facă ceva. Obosim cu o sacoşă de la piaţă, obosim dacă urcăm fără lift sau scări rulante, obosim dacă mergem 3 metri pe jos. Prin viaţa “modernă” de la oraş, care ne permite să trăim de pe o zi pe alta fără să mişcăm un băţ, fără să facem cel mai mic efort fizic (de’, am vrut confort), ne distruge din punct de vedere biologic.

Noi astăzi la oraş putem încerca să ne menţinem corpul activ prin tot felul de activităţi de câteva ori pe săptămână: mers la sală, alergat prin parc, ”sute de flotări pe zi” (cum ar zice Dr. Călin Mărginean), urcat pe scări, mers pe jos etc. Deşi aceste lucruri sunt utile şi ne scot din sedentarism, din păcate sunt incomparabile cu viaţa activă (în mod natural activă) pe care o aveau, zi de zi, ţăranii, strămoşii noştri.

2. Lumină naturală
Pentru că lucrau pământul şi în gospodărie, bunicii noştri aveau parte, din belşug, de lumină naturală, adică de Soare direct pe piele. Soarele direct pe piele este foarte important pentru sănătate (inclusiv împotriva cancerului!)! Cine e interesat de detalii le găseşte în acest text (click!). De la munca în aer liber, bunicii noştri erau tot timpul bronzaţi, erau tot timpul mai închişi la culoare decât “fantomele de la oraş”, albe ca varu’, care se duc la mare şi se prăjesc de nu se văd din prima zi. Pur şi simplu Soarele îi menţinea pe bunicii noştri MAI SĂNĂTOŞI, prin proprietăţile pe care le are corpul nostru atunci când este expus la lumina solară (vitamina D etc – detalii la link-ul pus mai sus).

Din păcate, noi astăzi, prin stilul nostru de viaţă, NU MAI AVEM PARTE DE SOARE! Să luăm ca exemplu o zi obişnuită a unui orăşean care lucrează 8 ore pe zi într-un birou. Se trezeşte la 7 în apartamentul în care îşi trăieşte viaţa. Se pregăteşte vreo oră să plece la serviciu, pleacă pe la 8 din casă ca să ajungă la 9 la birou (diferă, bineînţeles, de la om la om, distanţe, mijloace de transport etc). La 8 iese din casă şi Soarele îl luminează voios pe faţă şi corp. Dar doar pentru 2 minute, pentru că omul nostru se urcă în maşina personală unde se sigilează şi-şi bagă aer condiţionat să nu moară de cald. Ajuns cu maşina la birou, îl mai prinde soarele vreo 2 minute până intră în clădire. Cei care iau autobuzul – tramvaiul – troleibuzul prind vreo 15 minute de soare (să zicem) până ajung în staţie şi până vine autobuzul şi încă vreo 5-10 minute după ce coboară până la birou. Cei care iau metroul prind vreo 5-10 minute de soare până se bagă în subteran şi încă atât când ies. După cele 8 ore de muncă pentru alţii (nu ştiai încă faptul că eşti un sclav muncitor modern? află aici – click!) termini la ora 17 programul şi ieşi afară pentru alte câteva minute de Soare până la mijocul de transport şi până acasă. Dacă mergi prin parc seara, da, poate apuci câteva ore de soare în ziua aia. Dar de câte ori mergi prin parc pe săptămână şi de câte ori vii de la serviciu direct acasă, înapoi în conserva ferită de soare, la treaba care mai e de făcut prin casă (gătit, avut grijă de copil, alte treburi, distrugerea creierului la TV etc)? Dacă mergi la piaţă, mai prinzi, să zicem, o oră de soare (dacă nu e acoperită piaţa). Dacă te duci la supermarket pentru cumpărături nu prinzi soare deloc. (apropo, supermarket-urile distrug economia României!). Deci, fiecare îşi poate estima cam câte ore de soare are pe săptămână. Eu zic să faceți acest calcul estimativ, vedeți ce vă iese!

Cred că pentru un orăşean, cam 2 ore de soare pe zi în timpul săptămânii şi 5 ore în weekend e o estimare îngăduitoare. Orăşenii au parte în realitate de şi mai puţin soare pe săptămână. Prin comparație, ţăranii / bunicii noștri se sculau pe la 4-5-6 dimineața şi începeau lucrul în grădină, la animale, în gospodărie etc, adică ÎN AER LIBER, adică LA SOARE si munceau în gospodărie până apunea soarele (sau mai devreme). Ei aveau astfel parte de vreo 12 ore de soare PE ZI, ÎN FIECARE ZI, pentru că stilul lor de viaţă, viaţa lor de zi cu zi îi ţinea AFARĂ, în aer liber, NU LA INTERIOR!

3. Aer
Viaţa la ţară oferă UN AER MAI CURAT. Viaţa la oraş (mai ales oraşele mari) oferă UN AER POLUAT. Are asta vreo legătură cu viaţa lungă şi sănătoasă? Bineînţeles! Aerul pe care îl respirăm este esenţial! În timp ce la ţară se respiră un aer mult mai curat şi sănătos, noi la oraş respirăm în fiecare zi o chestie îmbâcsită plină de noxe şi chimicale toxice care ne menţin corpul prost oxigenat şi ne îmbolnăvesc. Apropo: cauza primară a cancerului este proasta oxigenare a celulelor corpului, deci…luaţi aminte la importanţa aerului pe care îl respirăm! Repet îndemnul meu: mutaţi-vă din oraşele poluate dacă aveţi cum!

4. Apă
Bunicii noştri beau apă din propria fântână cu apă curată, sau din râul curat din apropierea satului. Apa din natură (pânză freatică nepoluată – fântâni, lacuri curate, râuri curate, izvoare montane etc) este apa care ne hidratează şi ne “hrăneşte” corpul cel mai bine. De acea apă pot avea parte cei care trăiesc / trăiau la ţară. Avem noi această posibilitate la oraş? Nu, noi bem apa cu clor şi metale grele de la robinet şi apă chioară îmbuteliată, pe care mai dăm şi bani la supermarket, şi care mai e ambalată şi în plastic (adică mai băgăm în noi şi nişte fenoli toxici minunaţi ce trec din plastic în apă). Perfect! (paranteză 1: cică pânza freatică a capitalei și chiar și acviferul de adâncime sunt deja poluate de la prea multe foraje făcute de oameni și sistemul de canalizare defectuos) (paranteză 2: sunt bucureşteni care îşi aduc bidoane mari de 10 l cu apă de pe valea prahovei când se întorc din concedii…) (paranteză 3: Exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică înseamnă ADIO apă de calitate în pânza freatică – special ca să mergem toți la supermarket să cumpărăm apă, inclusiv țăranii și fermierii)

5. Hrană
Ehe… hrana este şi ea foarte importantă pentru o viaţă lungă şi sănătoasă. Pentru a descoperi DIETA IDEALĂ tot ce au de făcut oamenii este SĂ CITEASCĂ, să caute, să se informeze. Este suficientă informaţie pe internet. O să vedeţi că cei mai mulţi nutriţionişti, doctori adevăraţi etc recomandă reducerea consumului de carne cât mai mult posibil. Inclusiv în lupta contra cancerului, printre primele lucruri care trebuie făcute se numără și scoaterea din alimentaţie a TUTUROR produselor de origine animală. Dacă n-aţi auzit până acum, aflaţi imediat, OMUL ESTE FĂCUT BIOLOGIC SĂ FIE VEGETARIAN – detalii foaaaarte interesante în acest text – click!. Şi atunci, bunicii noştri cum de mâncau carne şi trăiau bine mersi? Păi, eu nu cred că trăiau bine mersi. Trăiau MAI MULT şi MAI SĂNĂTOS decât noi cei de azi de la oraş, însă nici ei nu şi-au atins potenţialul maxim de longevitate… Ei mâncau carne că aşa au moştenit de la părinţi şi părinţii de la părinţii lor şi tot aşa. Nu ştiu cine unde când de ce a introdus carnea în alimentaţie dar nu cred că a făcut prea mult bine omenirii :). Nu contează, să nu deviem prea mult.

Să mergem pe argumentaţia din primul paragraf al acestui text. “Uite, bunicii mâncau carne şi trăiau bine, mănâncă şi tu!”. Aici sunt 2 chestii. Da, mâncau carne, ÎNSĂ FĂCEAU O GRĂMADĂ DE MIŞCARE (muncă) şi “topeau” astfel orice grăsime, orice mâncare grea etc. La ei NU SE DEPUNEA pentru că făceau mişcare, aveau o viaţă activă! La noi mâncarea nu se “topeşte” pentru că noi suntem sedentari! La noi mâncarea se depune (ne facem graşi), grăsimea înfundă nişte vase cu colesterol şi de aici o grămadă de probleme etc. Chiar dacă am avea IDENTIC aceeaşi alimentaţie cu a bunicilor şi strămoşilor noştri, din cauza stilului de viaţă sedentar pe care îl avem noi azi, fără efort fizic, viaţă în spaţii închise etc, tot n-am fi sănătoşi.

Apoi, a doua chestie: carnea pe care o mâncau ei ERA DE LA EI DIN CURTE, FĂRĂ CHIMICALE TOXICE, FĂRĂ E-URI, FĂRĂ HORMONI DE CREŞTERE, FĂRĂ ANTIBIOTICE, FĂRĂ ALTE TOXINE etc etc etc. La noi, carnea de la supermarket, pe care o mâncăm în fiecare zi, despre care nu ştim nimic – ce conţine, cum a fost crescut animalul, în ce condiţii, a văzut vreodată soarele?, ce a mâncat? etc, acea carne este pur şi simplu “mâncare otravă” (video AICI). Ce, avem încredere în autorităţi că au grijă să fie hrană de calitate în supermarket-uri? PUAHAHAHAHA cât de naivi să fim? 🙂 Aţi auzit de şpagă? Se dă şpagă la inspectorii din România? DAAAAA! LA GREU! Nu mai e nevoie de alte detalii… Citiţi despre încrederea stupidă în autorităţi AICI.

Dar să trecem peste carne şi să ne gândim la alimentaţia noastră la modul general, a celor “moderni şi civilizaţi” de la oraş, comparativ cu alimentaţia celor de la ţară, adică alimentaţia bunicilor noştri. La ţară există posibilitatea (şi încă mai este valorificată în România) să îţi produci singur hrană – legume, fructe, ouă, lapte, carne etc. Ai nevoie de pământ fertil, apă curată și bineînțeles, MUNCA de care vorbeam mai devreme. Noi cei de la oraş suntem nevoiţi să cumpărăm de undeva hrana – că în balcon nu prea e loc şi de găini şi de ardei graşi.

Dar în loc de chestii gen parteneriatele ASAT sau în loc să mergem la Piață, noi mergem la supermarket (că de piaţă orăşeanu’ modern fuge ca dracu’ de tămâie). La supermarket suntem aşteptaţi cu nenumărate varietăţi de mâncare otravă pe care le puteţi citi în enumerarea de AICI. Atâta timp cât nu murim imediat de la ele sau nu ne îmbolnăvim a doua zi, înseamnă că sunt bune, nu? Nu mai contează că alimentaţia gunoi din supermarket ne face să murim bolnavi cu dureri pe la 65-70 de ani (efectele se văd pe termen lung, nu imediat!). Nu contează! Atâta timp cât nu mor mâine e perfect! Super!

În plus, bunicii noștri erau mult mai credincioși decât noi. Ceea ce îi făcea să țină posturile alimentare de peste an, și aveau astfel perioade semnificative de timp în care corpul se detoxifia (postul la ortodocși înseamnă fructe, legume, cereale, fără niciun fel de produs de origine animală – un regim foarte sănătos pentru organism, deși cu cerealele sunt în dubiu). Mulți dintre strămoșii noștri țineau post alimentar (fără produse animale) și miercurea și vinerea, tot timpul anului. Noi astăzi am renunțat la a mai ține post – marea greșeală pentru sănătatea noastră biologică și în principiu renunțăm la tot ce ține de Dumnezeu din ce în ce mai mult (mai ales orășenii).

6. Chimicale
Strămoşii noştri nu erau intoxicaţi cu otrăvurile care ajung într-un fel sau altul în corpurile noastre. Chimicale se găsesc NU doar în mâncare, ci într-o grămadă de produse pe care noi le folosim, şi de la care preluăm toxine în corpul nostru: haine din plastic, castroane și ustensile folosite la gătit din plastic (detalii mai jos), produse de igienă pline de chimicale, deodorante cu aluminiu și chimicale nocive, cosmetice pline de chimcale, parfumuri toxice, pastă de dinți cu fluor toxic, șampoane și săpunuri cu chimicale, gumă de mestecat cu aspartam toxic, tic tac chimicălos etc etc etc. Chestiile astea pline de chimicale nu existau pe vremea bunicilor şi strămoşilor noştri, pentru că nu existau atâtea chimicale sintetizate în laborator şi nu erau folosite în mod curent, în viaţa de zi cu zi. Şi din acest motiv, bunicii noştri erau mai sănătoşi şi trăiau mai mult. Un film făcut de canadieni spune că în corpul bebeluşilor nou născuţi au fost identificate 248 de chimicale… (sursa AICI).

Loading...