Ești Sănătos

Medicul Sylvia Hoişie, „mama Polidinului“, vorbeşte în premieră despre noul coronavirus: Acest virus s-ar părea că este o mutaţie foarte agresivă a unui alt virus. Corpul uman nu-l recunoaşte şi

Medicul Sylvia Hoişie (93 de ani) a făcut parte din echipa care a inventat Polidinul, produs 100% românesc la care s-a muncit vreme de şase ani. Specialistul ne povesteşte despre agresivitatea virusului care a cuprins întreaga planetă, dar şi despre alte epidemii cu care s-a confruntat în copilărie şi în vreme de război.

Medicul Sylvia Hoişie a cunoscut drama Holocaustului, iar după război a devenit medic, făcând parte din pleiada de specialişti renumiţi ai Institutului Cantacuzino din Iaşi, o filială a celui din Bucureşti, condus de bacteriologul Petre Condrea, profesor la Facultatea de Medicină din Iaşi şi fost elev al celebrului microbiolog Ion Cantacuzino.

Ce puteţi să ne spuneţi despre virusul care a înspăimântat omenirea? Acest virus s-ar părea că este o mutaţie foarte agresivă a unui alt virus. Corpul uman nu-l recunoaşte şi nu poate produce atât de repede anticorpi. Dar, cu timpul, ei se vor produce şi însuşi omul care se îmbolnăveşte va putea să lupte împotriva lui. Virusul acesta este agresiv prin aceea că are o transmitere rapidă.

Credeţi că autorităţile din lumea întreagă au luat măsuri cu întârziere? Autorităţile trebuia să intervină mai repede. Spre exemplu, Festivalul de la Veneţia din Italia s-a închis foarte târziu. Lumea nici nu a înţeles la început despre ce-i vorba. Se credea că este un fel obişnuit de gripă, puţin mai agresivă. „Pare să fie o mutaţie a unui virus“ În mediul online apar tot felul de ştiri.

Una dintre ele spune că acest virus ar fi fost creat în laborator. Arată a virus creat în laborator? Nu pare a fi un virus creat în laborator. Poate să fie o mutaţie a unui virus apărut la liliac şi transmis de acesta altui animal. Şi gripa spaniolă a fost provocată de un virus aviar, transmis la om. În acea vreme nu existau laboratoare moderne ca să putem spune că s-ar fi creat acolo.

Despre războiul biologic ce ne puteţi spune? Ce au scris studiile de specialitate? Războiul biologic a fost practicat, după unii autori, în cel de-al Doilea Război Mondial. Noi am lucrat în Institutul Cantacuzino, spre exemplu, cu o tulpină microbiană, despre care lucrările de specialitate spuneau că ar fi fost folosită în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Microbul producea doar o stare de astenie şi oamenii nu mai aveau putere să facă nimic timp de şase luni. A produs câteva epidemii mici în România, în anii 60, transmise de rozătoare. Cum a ajuns tulpina în institut? Noi am avut în păstrare această tulpină microbiană izolată de la rozătoare şi care cred că se află şi acum la Institutul Cantacuzino din Bucureşti.

Aţi avut de-a face în timpul vieţii cu mai multe epidemii. Da, în copilărie, când am fost în Transnistria, unde am fost deportată, bântuia epidemia de tifos exantematic. Am locuit în condiţii precare, ne-au năpădit păduchii, era foamete, frig şi nu aveam apă, aşa că această molimă a afectat multă lume. Mulţi oameni au murit, şi mulţi alţii s-au îmbolnăvit, inclusiv tatăl meu, dar mie nu mi-a fost frică. Foarte greu a fost pentru noi toţi. Ca internă de spital ne-am confruntat cu epidemii de scarlatină, rujeolă, poliomelită dar nu erau aşa de agresive ca aceasta de acum. Acum vă luaţi măsuri de protecţie? Eu nu mai ies deloc din apartament, sunt ajutată de prietene. Dar vă mărturisesc că în viaţa mea nu m-am spălat atât de des pe mâini. Am lucrat din timpul facultăţii la spital. Imediat după război erau condiţii grele, nu erau condiţiile de igienă de astăzi, dar nu m-am îmbolnăvit niciodată. Noi, la oraş, avem apă potabilă, dar ce fac cei din mediul rural? Cum se spală fără apă curentă? Este trist.

SURSA: ADEVĂRUL

Loading...