Cristiana
Puțini oameni își dau seama că unele medicamente aparent „banale” – adică acelea pe care le luăm frecvent, fără să ne gândim prea mult la efecte secundare – pot avea un impact profund asupra metabolismului. Un exemplu tot mai discutat în ultimii ani este legătura dintre anumite antiinflamatoare, corticosteroizi, statine sau chiar antibiotice și declanșarea diabetului de tip 2, mai ales atunci când sunt administrate după vârsta de 40 de ani, când pancreasul începe, în mod natural, să-și reducă din eficiență.
Pancreasul – un organ discret, dar esențial
Pancreasul este glanda care produce insulina, hormonul ce reglează nivelul de zahăr din sânge. În momentul în care acest organ este suprasolicitat, inflamat sau afectat de anumite substanțe chimice, capacitatea lui de a produce insulină scade, iar glucoza începe să se acumuleze în sânge. În timp, acest dezechilibru poate duce la rezistență la insulină și, ulterior, la diabet de tip 2.
Medicamentele care pot afecta pancreasul
Corticosteroizii (prednison, dexametazonă, hidrocortizon) – folosiți frecvent pentru inflamații, alergii severe sau boli autoimune, acești compuși cresc glicemia și reduc sensibilitatea celulelor la insulină. Administrarea pe termen lung, în special după vârsta de 40-45 de ani, poate „forța” pancreasul.
Statinele (pentru colesterol) – deși extrem de utile în prevenția bolilor cardiovasculare, unele studii arată că pot perturba metabolismul glucozei. Riscul este mic, dar semnificativ pentru persoanele predispuse genetic la diabet.
Antibioticele administrate abuziv – pot distruge flora intestinală benefică, iar dezechilibrul bacterian afectează indirect modul în care organismul procesează glucoza.
Medicamentele pentru tensiune sau inimă – anumite diuretice tiazidice sau beta-blocante pot modifica metabolismul carbohidraților și crește glicemia.
De ce vârsta contează
După 40 de ani, metabolismul încetinește, iar pancreasul nu mai are aceeași „viteză” de regenerare. Dacă, pe lângă stresul cotidian, alimentația bogată în grăsimi și zaharuri, adăugăm și un tratament medicamentos care îl solicită suplimentar, riscul de disfuncție pancreatică crește considerabil. Persoanele cu rude care suferă de diabet sau obezitate sunt și mai vulnerabile.
Semne că pancreasul tău este suprasolicitat
Oboseală accentuată după mese
Poftă exagerată de dulciuri
Glicemie ușor crescută, mai ales dimineața
Dureri vagi în partea superioară a abdomenului
Episoade de sete și urinare frecventă
Aceste simptome pot fi ușor ignorate, însă ele semnalează că pancreasul „nu mai face față”.
Ce poți face pentru a-l proteja
Nu lua medicamente fără recomandarea medicului. Chiar și un antiinflamator banal, folosit zilnic, poate avea efecte cumulative.
Verifică glicemia periodic, mai ales dacă urmezi tratamente cronice.
Adoptă o alimentație antiinflamatoare, bogată în legume verzi, pește, avocado, nuci și fructe de pădure.
Evită alcoolul, care afectează simultan ficatul și pancreasul.
Consultă un endocrinolog dacă observi variații inexplicabile ale glicemiei sau dacă ai luat tratamente corticosteroidiene mai mult de două săptămâni.
Concluzie
Diabetul nu apare peste noapte. De multe ori, este rezultatul unei combinații între predispoziția genetică, stilul de viață și medicamente administrate necontrolat. De aceea, este esențial ca fiecare dintre noi să înțeleagă că „medicamentele banale” nu sunt inofensive. Pancreasul este un organ sensibil, iar o decizie aparent minoră – un tratament de câteva zile sau săptămâni – poate avea efecte de durată asupra sănătății sale.
