redactia
Atunci cand te gandesti la strategii pentru a-ti imbunatati performantele creierului, te-ai putea gandi la rezolvarea de cuvinte incrucisate sau invatarea unei limbi straine… la care sa adaugi mai mult somn sau chiar consumul de grasimi omega-3.
Cei mai multi oameni nu s-ar gandi la intestinele lor cand au in minte sanatatea creierului… dar de fapt acesta este primul loc ce trebuie vizat, unul care s-ar putea la fel de bine sa detina secretul pentru imbunatatirea dispozitiei, sanatatii mintale si secretul prevenirii altor boli cerebrale, precum Parkinson.
INTESTINELE DETIN CHEIA PENTRU UN CREIER MAI SANATOS
S-ar putea sa nu fii constient ca de fapt ai doua sisteme nervoase:
Sistemul nervos central, compus din creier si coloana vertebrala.
Sistemul nervos enteric, care este sistemul nervos intrinsec al tractului gastrointestinal
Ambele sunt de fapt create din acelasi tip de tesut. In timpul dezvoltarii fetale, o parte se transforma in sistemul tau nervos central, in timp ce cealalta parte se dezvolta in sistemul nervos enteric.
Aceste doua sisteme sunt conectate prin intermediul nervului vag, cel de-al zecelea nerv cranian ce merge din trunchiul cerebral pana la abdomen.
S-a descoperit ca nervul vag este ruta fundamentala pe care o utilizeaza bacteriile intestinale pentru a transmite informatii catre creier. In timp ce multi cred despre creierul lor ca fiind organul de comanda, de fapt intestinele transmit mult mai multe informatii creierului decat creierul transmite intestinelor.
Pentru a transpune acest lucru in termeni concreti, ati experimentat probabil senzatia viscerala de fluturi la stomac atunci cand sunteti nervosi sau ati avut stomacul deranjat cand erati foarte suparati sau stresati.
Si reversul este adevarat, prin aceea ca problemele ce pornesc de la intestine pot avea un impact direct asupra sanatatii mentale, ducand la probleme precum anxietatea, depresia si autismul.
De exemplu, in decembrie 2011 Jurnalul de Neurograstroenterologie si Motilitate a raportat stirea ca probioticele(bacteriile bune) cunoscute ca Bifidobacterium lungum NCC3001 s-au dovedit a ajuta la normalizarea comportamentului similar anxios la soareci cu colita infectioasa.
Se pare ca efectul bacteriei asupra anxietatii implica modularea cailor vagale din cadrul conexiunii intestine-creier:
„Pe masura ce B. longum descreste excitabilitatea neuronilor enterici, s-ar putea sa semnalizeze catre sistemul nervos central prin activarea cailor vagale la nivelul sistemului nervos enteric.”
Cercetari separate au gasit de asemenea ca probioticul Lactobacillus rhamnosus a avut un efect marcant asupra nivelelor GABA [un neurotransmitator inhibitor care este implicat in mod semnificativ in regularizarea multor procese fiziologice si psihologice] din anumite regiuni ale creierului si ca aceeasi bacterie a coborat nivelul corticosteronului, hormon producator de stres, avand ca rezultat reducerea comportamentului corelat cu anxietatea si depresia.
Cand cercetatorii au sectionat nervul vag, nivelele receptorilor GABA si comportamentul animalelor a ramas neschimbat dupa tratamentul cu L. rhamnosus, confirmand faptul ca nervul vag este cel mai probabil calea principala de comunicatie intre bacteriile din intestin si creier.
Interesant, exact cum aveti neuroni in creier, aveti si neuroni in intestine – inclusiv neuroni care produc neurotransmitatori precum serotonina, care se mai gaseste si in creierul vostru.
De fapt cea mai mare concentratie de serotonina, care este implicata in controlul starii sufletesti, al depresiei si agresiunii, este gasita in intestinele voastre si nu in creier!
(Poate ca acesta este un motiv pentru care antidepresivele, care ridica nivelul de serotonina din creier, sunt adesea ineficace in tratarea depresiei, in timp ce schimbarile adecvate de dieta alimentara ajuta adesea).
Flora intestinala anormala favorizeaza dezvoltarea anormala a creierului
Exista o stransa legatura intre flora intestinala anormala si dezvoltarea anormala a creierului – o afectiune pe care dr. Campbell-McBrid o numeste Sindromul intestinului si al psihologiei – Gut and Psychology Syndrome.
Acesta este rezultatul unei flore slab dezvoltate sau dezechilibrate si s-ar putea manifesta ca un conglomerat de simptome care se pot potrivi diagnosticului de autism, deficitului hiperactiv de atentie, deficitului dezordonat de atentie fara hiperactivitate, dislexiei, dispraxiei, sau tulburarii obsesiv-compulsive, pentru a numi doar cateva posibilitati.
Dr. Campbell crede ca copii autisti se nasc cu creiere si organe ce par perfect normale, dar odata ce sistemul lor digestiv devine o sursa majora de toxicitate in loc sa fie o sursa de nutritie, ei incep sa dezvolte simptome autiste.
Aceasta teorie se potriveste destul de bine cu noile cercetari publicate de Societatea Americana pentru Microbiologie, care au identificat o bacterie (Sutterella), care unica in intestinele copiilor cu autism.
