Să asiști la primul episod psihotic al cuiva drag din viața ta ori să treci tu însuți printr-unul poate fi una dintre cele mai dezorientate experiențe.
Nu seamănă cu nimic din ce ai văzut sau auzit și nu există un manual care să-ți spună că fiecare decizie luată în acele ore poate să aibă consecințe uriașe. Problema este că, fără să știi ce se întâmplă și ce e de făcut, instinctul te poate duce în direcții greșite, cu impact asupra evoluției pe termen lung. Psihoza nu e sinonimă cu violența sau cu pierderea totală a controlului, deși asta e imaginea pe care o avem în minte din cultura populară. În realitate, un episod psihotic înseamnă o pierdere temporară a contactului cu realitatea, care se poate manifesta în moduri diferite de la un individ la altul.
Printre semnele cele mai frecvente se numără halucinațiile auditive, deliruri, dezorganizarea gândirii și vorbirii, comportament bizar sau retragere bruscă și completă. Faza acută sau criza se caracterizează prin debutul simptomelor psihotice clare și reprezintă momentul în care este nevoie de intervenție clinică de urgență. Câteva semnale de alarmă care apar adesea cu săptămâni sau chiar luni înainte de primul episod complet sunt retragerea socială progresivă, scăderea performanței la școală sau la serviciu, insomnie persistentă, idei ciudate sau suspicioase exprimate sporadic, neglijarea igienei personale și schimbări bruște de dispoziție. Recunoașterea acestei faze este importantă, cu cât ajungi la specialist mai devreme, cu atât intervenția e mai eficientă.
Primul instinct al multora e să argumenteze, să contrazică sau să convingă persoana că ce trăiește nu e real. Asta nu funcționează și înrăutățește situația. Familia are un rol important nu doar în criză, ci și în toată perioada de după. A ști cum să comunici, cum să gestionezi semnele de intrare în criză și cum să menții un mediu stabil acasă face diferența între o recuperare fragilă și una solidă și te poate ajuta să eviți alte episoade.
Un mediu agitat, cu zgomot, lumini puternice și mulți oameni care vorbesc simultan, amplifică agitația. Dacă este posibil, du persoana într-un spațiu liniștit, cu cât mai puțini factori de distragere. Nu contrazice și nu confirma halucinațiile sau delirurile. Recunoaște emoția, nu ceea ce spune acea persoană. De asemenea, dacă persoana reprezintă un pericol pentru ea însăși sau pentru alții, sună la numărul unic de urgență 112. Un episod psihotic acut cu risc de autovătămare sau heteroagresivitate necesită intervenție medicală de urgență, gestionarea la domiciliu nu este o soluție în această situație. Intervențiile rapide pot îmbunătăți rezultatele în primul episod psihotic. Scopul principal este reducerea duratei psihozei netratate și asigurarea că, pe lângă remisia simptomelor, există și recuperare psihosocială. Cu cât psihoza rămâne mai mult timp netrată, cu atât recuperarea e mai dificilă și mai lentă, potrivit studiilor. Nu e o regulă absolută, mulți oameni se recuperează bine chiar și după un tratament administrat mai târziu.
Primul episod psihotic sună înspăimântător pentru persoana care îl trăiește și pentru cei care o iubesc. Dar cu tratamentul corect, mulți oameni care au trecut printr-un episod psihotic duc astăzi vieți obișnuite, lucrează, au relații și familie.
Foto: Pexels










