Cristiana
Anevrismul cerebral este o afecțiune gravă caracterizată prin formarea unei umflături sau dilatări a unui vas de sânge în creier. Această umflătură poate crește în dimensiune în timp și poate duce la ruperea vasului, ceea ce poate avea consecințe foarte serioase și chiar fatale.
Durerile de cap pot fi unul dintre simptomele anevrismului cerebral, dar nu întotdeauna sunt prezente sau intense. Uneori, anevrismul poate să nu provoace nicio durere de cap sau alte simptome evidente, iar descoperirea sa poate fi întâmplătoare în urma investigațiilor imagistice pentru alte afecțiuni.
Cu toate acestea, în cazurile în care un anevrism se mărește sau se rupe, durerea de cap poate deveni severă și bruscă, simțindu-se ca o „lovitură” sau o „explozie” în cap. Această durere de cap este deseori descrisă ca fiind cea mai intensă și neobișnuită durere de cap pe care o persoană a avut-o vreodată, diferită de durerile de cap obișnuite pe care le poate experimenta.
Alte simptome asociate cu ruperea unui anevrism cerebral includ:
Dureri acute și intense la nivelul capului.
Senzația de leșin sau amețeli puternice.
Tulburări de vedere sau vederea încețoșată.
Slăbiciune bruscă sau paralizie pe o parte a corpului.
Dificultăți în vorbire sau înțelegerea limbajului.
Sensibilitate crescută la lumină (fotofobie).
Grețuri și vărsături.
Ruperea unui anevrism cerebral poate fi o situație de urgență medicală, deoarece sângerarea în creier poate pune viața în pericol. Persoanele care prezintă simptomele menționate mai sus sau suspectează că ar putea avea un anevrism cerebral trebuie să solicite imediat asistență medicală.
Diagnosticarea anevrismului cerebral se face de obicei prin imagistică medicală, cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau angiografia cu rezonanță magnetică (MRA). Tratamentul anevrismelor poate implica intervenții chirurgicale pentru a preveni ruperea sau embolizarea anevrismului (ocluzează sau blochează anevrismul cu ajutorul unui dispozitiv special).
Prevenirea anevrismelor cerebrale este dificilă, iar în multe cazuri, acestea pot fi congenitale sau pot fi cauzate de factori de mediu și stil de viață. În cazul în care există un risc crescut de anevrism cerebral din cauza istoricului familial sau a altor factori de risc, medicul poate recomanda monitorizare și evaluări periodice pentru a depista eventualele anevrisme și pentru a lua măsuri preventive corespunzătoare.
