Cezar
Ne-am obişnuit ca patologiile cardiovasculare să afecteze, în principal, populaţia peste 50 de ani. Ele sunt întâlnite tot mai frecvent la persoane abia trecute de 30 de ani.
Frapaţi de scăderea continuă a vârstei pacienţilor, medicii au dezvoltat un tipar al vieţii tinerilor care influenţează apariţia acestor afecţiuni.
Ştim deja că se moare prea des şi prea mult din pricina bolilor de inimă care fac ravagii nu doar la noi, ci în toată lumea. Ne-am obişnuit însă ca atunci când vorbim despre afecţiunile cardiovasculare să ne referim cu predilecţie la persoanele trecute de o anumită vârstă, să spunem peste 50 de ani.
Vârsta începe să nu mai fie nepărat un criteriu, atrag atenţia medicii cardiologi, din ce în ce mai îngrijoraţi de această situaţie. Stresul, stilul de viaţă dezordonat, alimentaţia deficitară, riscul de obezitate, fumatul în creştere şi consumul de alcool sunt „criminalii tăcuţi“ ai tinerei generaţii, avertizează aceştia.
20% din populaţia tânără cu sindrom metabolic
Dat fiind faptul că 20% din populaţia tânără are diagnostic de sindrom metabolic, ceea ce înseamnă hipertensiune, dislipidemie, obezitate abdominală sau modificări glicemice care favorizează instalarea diabetului zaharat, nici nu ne miră faptul că, după vârsta de 30 de ani, încep să apară problemele la inimă – hipertensiune, tulburări de ritm cardiac sau chiar infarct miocardic.
„Dacă vreţi imaginea tipică este cea a unui bărbat tânăr, sub 45 de ani, cu serviciu bun, dar care sta 12 ore la birou, sedentar, fumător, supraponderal şi foarte stresat. Caţi intră în această categorie?, punctează dr. Cristian Udroiu, medic primar Cardiologie, clinica Bio-Medica, Bucureşti.
Există numeroase studii, statistici, care sugerează o creştere a incidenţei bolilor cardiovasculare la tineri, întăreşte, la rândul său, dr. Gheorghe Claudiu Chivu, medic primar chirurgie cardiovasculară. „Unele din aceste studii au fost efectuate în România, aşa că suntem siguri că se referă la lotul populaţional din ţara noastră.
Ne referim strict la bolile cardiovasculare, nu la malformaţiile cardiace congenitale care se manifestă de obicei în perioada copilăriei şi adolescenţei“, mai spune acesta.
Ce ar trebui să facă tinerii pentru a evita problemele cardiovasculare înainte de vreme?
„Fiecare trebuie să-şi analizeze toţi factorii de risc, începând cu cei genetici şi finalizând cu obiceiurile alimentare şi de viaţă. Bineînţeles că acest lucru poate fi dificil fără o îndrumare avizată.
Pornind de la moştenirea genetică, fiecare ne cunoaştem părinţii cu bolile, modul lor de viaţă şi comportamentul. De aici, putem deja face nişte supoziţii privitoare la riscul nostru cardiovascular“.
