redactia
Masca de protecţie chirurgicală ajută nu doar la limitarea răspândirii noului coronavirus în comunitate, ci reduce şi riscul purtătorului de a contracta virusul SARS-CoV-2 cu până la 65%, sunt de părere specialiştii.
Doctorul Dean Blumberg, medic infecţionist la UC Davis Children’s Hospital, a făcut această afirmaţie şi spune că şi măştile din bumbac sunt destul de eficiente în acest sens.
Măştile de tip N95 sunt cele mai eficiente, dar acestea ar trebui folosite doar de personalul medical, care este cel mai expus la contractarea noului coronavirus, a adăugat el.
Măştile normale, cele purtate de majoritatea oamenilor obişnuiţi, conferă o barieră fizică la picăturile respiratorii, care sunt de două ori mai mici decât firul de păr uman. Aceste picături sunt calea principală de transmitere a virusului SARS-CoV-2.
„Persoanele care spun că nu cred în eficienţa măştii de protecţie ignoră evidenţele ştiinţifice. E ca şi cum ar spune că nu cred în gravitaţie”, completează Blumberg.
„Dacă eşti un membru responsabil al comunităţii în care trăieşti, trebuie să porţi masca de protecţie”, adaugă el.
Masca nu asigură protecţie 100%
Însă purtarea măştii de protecţie nu este 100% eficientă împotriva coronavirusului, aşa că măsura trebuie completată de distanţarea fizică, evitarea aglomeraţiilor şi spălatul frecvent pe mâini cu apă şi săpun.
„Studiile efectuate în condiţii de laborator au arătat că virusul poate rezista în aer timp de câteva ore. De aceea este indicată purtarea măştii de protecţie în spaţiile închise”, completează profesorul William Ristenpart.
Cele mai periculoase spaţii închise unde virusul se poate răspândi cu rapiditate sunt barurile şi cluburile unde se ascultă muzică la volum tare şi unde oamenii trebuie să vorbească pe un ton ridicat pentru a se înţelege.
La momentul actual, o parte din societate se declară împotriva purtării măştii, motivând că, la începutul pandemiei, nici măcar specialiştii de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) nu o recomandau ca mijloc de protecţie împotriva coronavirusului şi că acum se doreşte îmbolnăvirea intenţionată a populaţiei şi îngrădirea libertăţilor fundamentale.
Lucrul pe care mulţi îl uită, se pare, este că la debutul pandemiei era penurie de măşti de protecţie, de oricare tip ar fi ele, motiv pentru care specialiştii OMS au comunicat atunci că echipamentele medicale, inclusiv măştile, trebuie asigurate cu prioritate personalului medical.
Aerul expirat în mască, periculos?
Adepţii teoriei conspiraţiei susţin că purtarea obligatorie a măştii de protecţie este un atac la drepturile fundamentale ale omului şi că inspirarea propriului dioxidului de carbon „prins” între mască şi faţă ar duce la probleme respiratorii.
Dovezile ştiinţifice arată însă că nu există niciun risc în ceea ce priveşte inhalarea de dioxid de carbon pentru persoanele care poartă mască de protecţie.
„Nu există risc de hipercapnie (n.red. – acumularea excesivă de dioxid de carbon în sânge) în cazul purtării măştii chirurgicale sau din bumbac, nici în cazul măştii N95”, spune dr. Robert Glattner, medic urgentist la Spitalul Lenox Hill din New York.
„Moleculele de dioxid de carbon expirate se disipă prin spaţiile libere dintre mască şi piele, iar cele care rămân totuşi prinse şi inspirate sunt într-o cantitate nesemnificativă şi nu pun în pericol sănătatea, deoarece sunt rapid metabolizate şi eliminate din organism. Mă tem de o mie de ori mai mult de transmiterea coronavirusului decât de aşa-zisele efecte negative ale purtării măştii de protecţie”, a adăugat medicul.
Există, în schimb, şi excepţii la purtarea măştii de protecţie. De exemplu, persoanele care suferă de boli pulmonare severe sau de apnee în somn trebuie să ceară opinia medicului înainte de a purta mască pentru că, într-adevăr, există riscul ca aceasta să favorizeze tulburările respiratorii, ca urmare a sensibilităţii crescute a acestor persoane la nivelul de dioxid de carbon.
De asemenea, masca nu este recomandată în timpul alergării sau atunci când purtătorul face efort fizic intens.
