Cristiana
Rezistența la insulină poate evolua mult timp fără simptome evidente. Uneori însă, organismul poate transmite anumite semnale vizibile, inclusiv la nivelul pielii. Unul dintre cele mai cunoscute este apariția unor zone de piele mai închise la culoare, îngroșate și cu aspect catifelat, în special în jurul gâtului.
Această modificare poartă numele de acanthosis nigricans și poate fi asociată cu niveluri crescute de insulină și cu rezistența la insulină.
Cum arată semnul de pe piele
Acanthosis nigricans nu seamănă, de obicei, cu o simplă pată pigmentată. Pielea poate deveni:
- mai închisă la culoare decât pielea din jur;
- ușor îngroșată;
- catifelată la atingere;
- uneori cu mici excrescențe sau pliuri mai evidente.
Cel mai frecvent apare în partea din spate sau laterală a gâtului, motiv pentru care unele persoane pot avea impresia că zona este murdară și încearcă să o curețe insistent. Pigmentarea însă nu dispare prin spălare.
Modificări similare pot apărea și la subraț, în zona inghinală sau în alte pliuri ale pielii.
De ce poate apărea în rezistența la insulină
Insulina este hormonul care ajută glucoza din sânge să intre în celule pentru a fi folosită drept energie.
În rezistența la insulină, celulele nu mai răspund la fel de eficient la acest hormon. Pentru a compensa, organismul poate produce cantități mai mari de insulină.
Nivelurile crescute de insulină pot stimula anumite celule din piele, favorizând îngroșarea și pigmentarea acesteia. Din acest motiv, acanthosis nigricans este considerată un posibil indiciu al hiperinsulinemiei și rezistenței la insulină.
Nu înseamnă automat că ai diabet
Este important de precizat că apariția acestor pete nu reprezintă un diagnostic de diabet sau rezistență la insulină.
Acanthosis nigricans poate avea și alte cauze și poate apărea în asociere cu obezitatea, anumite tulburări hormonale, unele medicamente sau, mult mai rar, alte afecțiuni.
De aceea, diagnosticul nu trebuie stabilit doar privind pielea.
Alte semne care pot apărea
Rezistența la insulină este deseori lipsită de simptome clare, dar unele persoane pot prezenta și alte indicii, precum creșterea circumferinței abdominale sau alte modificări metabolice descoperite la analize.
Prezența mai multor factori de risc – de exemplu exces ponderal, sedentarism, antecedente familiale de diabet sau valori crescute ale glicemiei – este un motiv în plus pentru a discuta cu medicul.
Ce analize pot fi recomandate
Dacă medicul suspectează existența unei probleme metabolice, poate recomanda, în funcție de situație, analize precum:
- glicemia à jeun;
- hemoglobina glicozilată (HbA1c);
- testul de toleranță orală la glucoză, în anumite cazuri;
- profilul lipidic și alte investigații pentru evaluarea riscului metabolic.
Insulina à jeun și indici precum HOMA-IR sunt utilizați în anumite contexte, însă interpretarea lor trebuie făcută medical și nu există un singur test care să stabilească în toate situațiile diagnosticul de rezistență la insulină.
Când ar trebui să mergi la medic
Dacă observi că pielea din jurul gâtului, de la subraț sau din alte pliuri s-a închis progresiv la culoare și a devenit mai groasă sau catifelată, merită să discuți cu medicul, mai ales dacă modificarea este nouă.
Nu încerca să îndepărtezi agresiv zona prin frecare sau exfoliere. Dacă este vorba despre acanthosis nigricans, problema nu este lipsa igienei, iar identificarea cauzei este mai importantă decât simpla tratare cosmetică a pielii.
Pe scurt: o zonă închisă la culoare, îngroșată și catifelată, mai ales în jurul gâtului, poate fi unul dintre semnele vizibile asociate cu rezistența la insulină. Nu confirmă însă singură diagnosticul, iar apariția ei ar trebui evaluată de un medic.
