redactia
Mineralul seleniu are un impact imens asupra funcţionării creierului. Celulele nervoase trebuie să aibă seleniu pentru a produce glutation, unul dintre antioxidanţii cei mai importanţi pentru creier.
Creierele animalelor hrănite cu un regim alimentar sărac în seleniu produc mai putin glutation. Creierele private de seleniu manifestă de asemenea perturbări ale activităţii principalilor neurotransmiţători: serotonina, dopamina şi adrenalina, semnalizând posibila vătămare şi disfuncţie a creierului, conform cercetărilor recente.
În plus, concentraţia seleniului în sânge scade pe măsură ce înaintăm în vârstă – cu 7% după 60 de ani şi cu 24% după 75 de ani, conform unui studiu.
Insuficienţa seleniului tulbură dispoziţia oamenilor, posibil din cauza perturbării activităţii neurotransmiţătorilor.
Cercetătorii de la Departamentul American al Agriculturii au supus un grup de bărbaţi tineri fie la un regim alimentar bogat în seleniu, fie la unul sărac în seleniu timp de trei luni şi jumătate. Alimentaţia bogată în acest mineral a sporit considerabil buna dispoziţie a bărbaţilor.
Aceştia au declarat că se simţeau mai „limpezi” la minte, bine dispuşi, agreabili, stăpâni pe sine, încrezători şi energici. În plus, cu cât tinerii au avut mai mult seleniu în celulele roşii, cu atât s-au simţit mai bine.
Psihologul-cercetător James G. Penland, care a coordonat studiul, a afirmat că seleniul suplimentar a produs o dispoziţie mai bună tinerilor, deşi nu prezentau semne de deficit de seleniu. Cu alte cuvinte, dispoziţia ne poate fi stricată de deficite subclinice nedetectate.
Există numeroase alimente bogate în seleniu, cum ar fi: cerealele, usturoiul, carnea, peştele şi fructele de mare (în special tonul şi stridiile) sau nucile.
Conform unui studiu persoanele care au iau o doză de 200 micrograme de seleniu pe zi au 50% şanse mai mari de a face diabet zaharat de tip 2, dar deocamdată nu se ştie dacă această doză de seleniu este de vină pentru aparţia bolii.
Alimentaţia este săracă în nutrienţi, pe de-o parte din cauza “sărăciei” solului, pe de altă parte din cauza metodelor incorecte de preparare.
Seleniul şi zincul sunt elemente esenţiale, le putem obţine atât din alimentele consumate, dar odată cu creşterea aportului în organism, prin admnistrarea de suplimente, contribuim la întărirea sistemului imunitar.
Seleniul stimulează producţia internă de celule T – celule albe implicate active în combaterea virusurilor.
Un alt efect benefic al seleniului este faptul că poate preveni mutaţia virusului gripei, precum şi a altor tipuri de virusuri şi are un rol important în menţinerea acestora sub control.
Alimente ce conţin seleniu: alune, seminţe de floarea soarelui, ciuperci, germeni de grâu, orz, orez brun, ovâz, nuci braziliene.
Dacă noi consumăm şi zinc, efectul este amplificat. Administrarea unor suplimente cu zinc poate duce la scăderea duratei unei răceli cu 40%.
Alimente ce conţin zinc: seminţe de dovleac, seminţe de susan, caju, ciocolata neagră, stridii gătite, fructe de mare, leguminoase, în special linte şi fasole.
Ultimele cercetări au scos în evidenţă faptul că necesarul de selenium pentru un adult este de 100 micrograme pe zi, dar efectele benefice în cazul răcelilor şi gripei încep de la 200 micrograme pe zi.
În cazul zincului, doza optimă zilnică este de 15-30 de miligrame.
Pentru şi mai multe beneficii, putem completa “setul” nostru cu vitaminele A, B6,C şi E, această combinaţie formând complexul antioxidant necesar organismului.
